Femeile avide după (barbații cu) bani

În popor, în vorbele românilor găsim și această expresie că: ”femeile sunt avide după bani și, implicit, caută bărbați cu bani pentru a le întreține”. O fi oare așa sau este doar o vorbă derivată dintr-o mentalitate misogină?

Psihologia și banii

Genul nu este acelaşi cu sexul (biologic). Această distincţie este importantă pentru a înţelege cum „viziunile noastre asupra sexului biologic influenţează identităţile genului.”(Judith N. Martin, Thomas K. Nakayama).

Sociologul britanic, Giddens consideră că există două teorii referitoare la identitatea şi sexualitatea genului: cea a lui Sigmund Freud, fiind cea mai influentă şi cea mai des discutată, și cea a lui Nancy Julia Chodorow, un sociolog feminist, care descrie masculinitatea şi feminitatea ca pe o pierdere, în sensul că băieţii şi fetele se despart diferit de mame: băieţii resping radical apropierea de mamă şi se dedică realizărilor personale, în timp ce, fetele despărţindu-se de mame, continuă să-şi dezvolte relaţiile transferând ataşamentul faţă de viitorul soţ şi faţă de copii.

Femeile sunt avide după acumulare de resurse materiale, nu dintr-un interes personal, din egoism, cum s-ar crede, ci din nevoia resimțită, de acestea, de a își avea familia în siguranță. Elisabeth Cashdan, profesoară la University of Utah afirmă că, pentru o femeie avuția reprezintă o nevoie pe care o simte ca fiind foarte importantă pentru a își putea crește copiii și, tocmai din acest motiv, tinerele încercă să atragă bărbaţi bogaţi şi cu poziţie socială bună, dispuşi să o ajute în stabilitatea viitoarei familii. Ea caută un barbat care să îi confere siguranța, și cea financiară, totodată, pentru a clădi o familie și a-și crește copiii.

Psihologia în investiții

Modul diferit de a gândi și a se comporta se transpune și în zona investițiilor. Femeile sunt cele conservatoare, preferând să își știe banii, în siguranță, cu un profit mic, dar constant, în timp ce bărbații sunt cei care se supun riscului, cu scopul de a obține un profit mai mare. Femeile investesc prea puțin în acțiuni, mult mai mult în plasamentele cu risc scăzut, mergând foarte mult pe acele plansamente care conservă averea, și anume: obligațiuni și titluri de stat, în detrimentul bărbaților care își creează plasamente financiare bazate pe acțiuni. Aceste comportamente ale bărbaților și ale femeilor sunt în completaritate: bărbații constituie averea necesară nevoii femeii de a își crește copiii, iar femeile o conservă, având grijă să satisfacă această nevoie mult timp, fără fluctuații de lipsă a venitului. Sunt și femei care investesc și au o toleranță ridicată la investiții, la același nivel cu bărbații, doar că, de cele mai multe ori, ele își iau ca măsură de protecție un fond de urgență considerabil: bani disponibili oricând dacă fluctuațiile de pe piața de capital sunt mari, ca să poată să își susțină financiar familia.

Bărbatul din cele mai vechi timpuri a fost cel care și-a asumat riscurile. El era cel care mergea la vânătoare pentru a asigura hrana familiei. Femeia era cea care avea grijă de casă, de copii și se ocupa de pregătirea mesei din hrana procurată de bărbat. Toate caracteristicile pe care bărbatul contemporan le prezintă au de-a face cu bărbatul preistoric. Vederea este un astfel de exemplu. Bărbatul are o vedere axată în față, putând să ochească și să țintească pe o distanță mare. Aceasta era abilitatea necesară la vânătoare. Femeia, în schimb, prezintă o acuratețe bună în laterale. Vederea periferică este specifică femeii, ea putând percepe cu ușurință ce se întâmplă în jurul ei, pe o arie mică. Faptul de avea grijă de casă, de copiii ei, a determinat această capacitate de a percepe orice pericol îi pândea familia.

Fiecare are rolul său, după cum se constată, în întemeierea și dezvoltarea familiei; nucleul societății, așa cum era denumită odată, în istoria poporului român, această comuniune. Fiecare gen are abilitățile necesare pentru a susține o familie. Fiecare vine cu capacitățile sale. Acestea se împletesc pentru a susține dependenții, respectiv copiii, cât și a se susține reciproc. Un comportament exclusiv riscant, poate conduce la probleme grave financiare dacă nu există femeia care să confere suportul necesar unei stabilități financiare și să dezvolte, prin simțul său de siguranță, investițiile realizate de către bărbat.

Diferența dintre gen și sex

Afirmam la început că genul și sexul nu sunt unul și același lucru.

În cadrul articolului am făcut referire la bărbați și femei, însă referirea a fost făcută la nivel de gen: feminim – masculin. Poate citești acest articol și ești femeie, dar investești, fără a avea un fond de urgență și îți asumi riscuri zi de zi. Ei bine, sexul biologic, cel cu care te-ai născut, nu determină, totodată, același gen. Genul se referă la construcția creierului. Acele capacități care permit a avea o vedere periferică bună, un simț al proprietății și al siguranței ridicat sunt caracteristicile genului feminin. La polul opus, incapacitatea de orientare în spațiu apropiat, ci în cel îndepărtat este propriu genului masculin.

Sexul este cel cu care te naști. Biologia te determină femeie sau bărbat, pe când construcția creierului îți poate conferi capacitățile sexului tău sau ale sexului opus.

Succes în conștientizarea banilor (și a modalităților în care iei decizii financiare) !

Surse: (astea sa fie accesate daca cineva vrea- sa nu fie neaparat la vedere, pe blog, ci ascunse intr o casuta)

Cashdan, Elisabeth (2001). What De Women Want in Anthropology. Contemporany Perspectives, Needham Heights, Allyn Bacon.

Chodorow, Nancy Julia (2001). The Power of Feelings: Personal Meaning in Psychoanalysis, Gender, and Culture. Yale University Press.

Giddens, Anthony (2001). Sociologie. Bucureşti: Editura BIC-All.

Martin, Judith N., Thomas K. Nakayama. (2008). Intercultural Communication in Contexts. Blackwell Publishing Ltd. p. 24.

Balkin, D. (2000). Gender effects on employee participation and investment behavior with 401 (k) retirement plans. University of Colorado.

Gneezy, U.; Thaler; Yu, F. (2004). Information Availability and Investment Behavior. University of Chicago.

Bernasek, A.; Shwiff, S.. (2001). Gender, Risk and Retirement. Journal of Economic Issues, 2, pp. 345 – 356.

Sunden, A; Surette, B. (1998). Gender Differences in the Allocation of Assests in Retirement Savings Plans. American Economic Review, Papers and Proceedings, 88. pp. 207 – 211.