Viziune financiară - Psihologia Banilor

România înregistrează un nivel scăzut al educației financiare. Încurajăm creșterea nivelului de educație financiară prin conținut informațional de calitate – obiectiv care vizează atât principii financiare solide, cât și consultanță în accesarea și cunoașterea produselor financiare din piață.

Educația financiară în România și în lume

România ocupă locul 124 din 143 într-un clasament global al nivelului de educație financiară în rândul populației.

Doar 1 din 3 persoane, la nivel mondial, au o educație financiară. România este sub această medie cu 21% (1 din 5 români).

În UE, România este pe ultimul loc la nivelul de educație financiară.

(studiu realizat de Standard & Poor’s Ratings)

La ce ajută educația financiară?

Educația financiară reprezintă ”procesul de organizare a banilor” (dex). „Organizarea” ajută la realizarea obiectivelor financiare de termen lung, precum: achiziția unei locuințe proprii, susținerea financiară a copiilor, obținerea siguranței financiare, retragerea din activitate într-un mod optim, sigur și eficient și determină o relație de echilibru între nevoi și dorințe.

În România, principala sursă de educație financiară a tinerilor este reprezentată de familie (95%).

(studiu realizat de Erste)

Pensia – o necesitate.

Pensia nu înseamnă sărăcie. Cu toate acestea statul, din cauza situației demografice (scăderea natalității și creșterii exodului) nu va putea să mai susțină un nivel de trai adevat, la retragerea din activitate. Intră în responsabilitatea noastră să ne susținem, prin surse private, dar din păcate, din lipsă de informare sau din lipsa conștientizării situației doar 15% dintre cetățeni economisesc și investesc pentru a avea bani la bătrânețe potrivit studiului realizat de Standard & Poor’s Ratings.

99% din tinerii care sunt încadrați, pentru prima dată, în câmpul muncii sunt repartizați, aleatoriu, la un fond de pensii privat Pilon II. Și doar 8% din populația angajată este contribuabilă a Pilonului III de pensii.

(studiu realizat de Erste)

Cultura proprietății.

În România este dezvoltat cultul proprietății și, de aceea, tot mai mulți tineri își achiziționează locuința proprie în detrimentul ”chiriei de-o viață”. Aceasta cultură este benefică din punct de vedere financiar, însă creditul imobiliar prezintă un risc, pentru cei mai mulți proprietari. Consumul excesiv și achiziționarea unei locuințe fără o plasă de siguranță financiară determină, în cel mai rău caz, pierderea imobilului.